1 decembrie – alegeri în România
Pe 1 decembrie, în România vor avea loc alegeri parlamentare. Parlamentul României este format din două camere – Senatul și Camera Deputaților. Treizeci și unu de partide politice vor candida pentru 136 de mandate în Senat, iar 50 de partide, organizații și candidați independenți vor concura pentru 329 de mandate în Camera Deputaților.
Unul dintre candidații pentru un mandat în Camera Deputaților este Silviu Vexler, reprezentant al Federației Comunităților Evreiești din România (FEDROM). Silviu Vexler este deja deputat în Parlamentul actual al României, activând din 2016 și reprezentând populația evreiască în cel mai înalt for legislativ al țării. De asemenea, el este președintele *Grupului de prietenie româno-israeliană* din Parlament și a fost numit de Guvernul României drept Înalt Reprezentant pentru coordonarea luptei împotriva antisemitismului, protecția memoriei Holocaustului și dezvoltarea vieții evreiești.
Parlamentul României a adoptat Legea „privind prevenirea și combaterea antisemitismului” în 2018 și Legea „privind înființarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului” în 2019, ambele inițiate de Vexler. Tot la propunerea sa, cursul obligatoriu privind studiul istoriei Holocaustului a fost inclus în programa școlară.
Cea mai importantă misiune a deputatului Silviu Vexler în noul parlament va rămâne aceea de a reprezenta interesele populației evreiești din România. Totuși, România nu este singura țară din lume unde există mandate parlamentare destinate reprezentării minorităților naționale. Peste 40 de state au prevăzute cote de reprezentare a minorităților naționale în parlamentele lor. O categorie aparte o constituie țările în care această reprezentare a fost introdusă în ultimele decenii ale secolului XX și primele două decenii ale secolului XXI. Acest fenomen s-a reflectat atât în reformele constituționale naționale, cât și în modificarea normelor dreptului internațional. Printre aceste țări, pe lângă România, se numără Bosnia și Herțegovina, Croația, Serbia, Ungaria, Kazahstan și altele.
Ce a determinat așa-numita „revoluție a minorităților” în parlamentele contemporane și ce a stat la baza formării noilor instituții de reprezentare a minorităților naționale în dreptul parlamentar modern? Definiția juridică a națiunii (indiferent dacă este vorba de națiunea majoritară sau de minorități) ca subiect de drept, în cadrul unui sistem de reprezentare publică în parlamentele contemporane. Printre provocările care au dus la revizuirea doctrinei clasice a parlamentarismului s-au numărat migrația forței de muncă de amploare și conflictele interetnice fără precedent din lumea modernă.
Pentru Europa, astfel de provocări au inclus conflictele etnice care au urmat destrămării Iugoslaviei. Răspunsul dreptului european a fost reprezentat de așa-numitele *Recomandări de la Lund* ale Înaltului Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale privind participarea eficientă a minorităților naționale la viața publică și politică. Acestea au fost elaborate pentru autoritățile de la nivel național, regional și local, având scopul de a asigura participarea minorităților la exercitarea puterii publice și, astfel, integrarea acestora.
Printre principalele instituții și norme de drept recomandate la Lund se numără:
1) cote de reprezentare a minorităților naționale în parlament, în comisiile parlamentare și alte forme de participare garantată la procesul legislativ;
2) cote de participare a minorităților naționale în organele executive și/sau judiciare;
3) introducerea funcțiilor speciale pentru problemele minorităților naționale;
4) furnizarea de servicii publice în limbile minorităților naționale, etc.
În plus, documente similare, cum ar fi *Recomandările de la Varșovia*, au încurajat participarea minorităților naționale la procesul electoral. Acestea au explicat modul de formare a circumscripțiilor electorale, formarea partidelor politice și a altor organizații publice, reducerea pragului electoral pentru asigurarea participării minorităților la alegeri etc. Au fost propuse și măsuri pentru includerea reprezentanților minorităților în administrațiile electorale.
Republica Moldova nu aplică o astfel de practică, iar în cadrul misiunilor internaționale de monitorizare se ridică problema reprezentării proporționale la guvernare. Având în vedere practicile eficiente și recomandările internaționale existente, participarea activă a reprezentanților minorităților etnice și religioase la procesul decizional este esențială și ar trebui să fie prevăzută prin diverse mecanisme, inclusiv reprezentarea în autoritățile legislative și executive.
https://www.osce.org/hcnm/lund-recommendations
