Atacul asupra Israelului din 7 octombrie. Lecțiile istoriei

Pe 7 octombrie s-a împlinit un an de la atacul brutal asupra Israelului din partea grupării teroriste Hamas.

În dimineața zilei de sâmbătă, 7 octombrie 2023, când evreii din întreaga lume sărbătoreau Simhat Tora, a avut loc un atac din partea Hamas pe pământ, pe apă și din aer. Teroriștii au numit această operațiune „Potopul Al-Aqsa” sau „Furtuna Al-Aqsa”.

Conform estimărilor, au fost lansate între 2500 și 5000 de rachete din Fâșia Gaza asupra Israelului. Majoritatea rachetelor au fost interceptate de forțele de apărare israeliene, însă atacul cu rachete a dus la moartea a cel puțin cinci persoane. Explozii s-au produs în zonele adiacente Fâșiei Gaza, precum și în Tel Aviv și Ashkelon. În acea zi, Hamas a folosit și drone pentru a arunca grenade asupra turnurilor de observație de la graniță și mitraliere cu telecomandă pentru a le scoate din funcțiune. Aproximativ 4000 de teroriști Hamas au invadat Israelul din Fâșia Gaza. După teroriștii instruiți, aproximativ 2000 de locuitori din Gaza au participat, de asemenea, la ucideri și atrocități pe teritoriul israelian.

În urma atacului Hamas, peste 1200 de israelieni au fost uciși, dintre care 779 erau civili, inclusiv 38 de copii. Aproximativ 5000 de persoane au fost rănite, iar peste 250 au fost luate ostatici. Acest atac este recunoscut ca cel mai brutal asupra poporului evreu de la Holocaust și cea mai sângeroasă zi din istoria modernă a Israelului.

Atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie este considerat al treilea cel mai sângeros act terorist din lume de la începutul observațiilor efectuate de Centrul de Studii Strategice Internaționale în 1970. În atacurile asupra „turnurilor gemene” din New York, pe 11 septembrie 2001, au murit 29 de mii de persoane, iar în masacrul de la baza Spiker din 2014 – până la 17 mii. Comparativ cu alte atacuri teroriste majore din Israel, numărul victimelor din 7 octombrie a fost de peste 31 de ori mai mare – 1200 de persoane față de 38 în masacrul de pe autostrada de coastă din 1978. Acesta a fost cel mai mare număr de evrei uciși într-o singură zi de la Holocaust. Iar pentru cei care cinic evaluează statistica în stilul „nu este chiar atât de mult”, trebuie să își imagineze că, având în vedere populația generală din Israel, masacrul din 7 octombrie a fost de treisprezece ori mai mortal decât atacurile de pe 11 septembrie, echivalentul a 39 000 de morți în SUA.

7 octombrie nu a fost doar o zi a crimelor în masă. A fost, de asemenea, ziua unor atrocități nemaivăzute în conflictele arabo-israeliene. Teroriștii Hamas și așa-zișii civili din Gaza au torturat și mutilat, au violat israelieni în moduri de neimaginat pentru o percepție umană normală. Teroriștii au ars bebeluși de vii și i-au decapitat, au violat fete și femei de toate vârstele, bărbații fiind expuși cu trupurile lor dezbrăcate și mutilate pe străzile din Gaza, spre vizionare publică. Potrivit mărturiilor ostaticilor eliberați ulterior, abuzurile sexuale împotriva lor au continuat și pe perioada captivității. Teroriștii nu și-au ascuns acțiunile. Ei au discutat deschis despre detaliile oribile ale violurilor în înregistrările video realizate cu camerele lor corporale. Peste 60 de mii de ore de astfel de videoclipuri au fost încărcate de ei pe rețelele sociale. Poliția israeliană a analizat ulterior aceste materiale. Pentru prima dată, abuzurile sexuale în masă comise de Hamas au devenit una dintre principalele arme de război. Personalități internaționale precum Sheryl Sandberg și Céline Bardet au subliniat folosirea deliberată a abuzurilor sexuale de către Hamas nu doar ca un atac asupra indivizilor, ci ca un act de teroare la scară largă, menit să umilească și să destabilizeze moralul societății israeliene.

Amploarea și detaliile tragediei din 7 octombrie au fost reconstruite de poliția israeliană prin analiza a peste 200 de mii de fotografii și a 2 mii de mărturii ale martorilor. Pentru interogarea teroriștilor capturați, a fost creată o unitate specială în cadrul serviciului de informații al Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF). S-a descoperit că Hamas a încurajat atacurile asupra civililor, iar unul dintre teroriști a declarat în timpul interogatoriului că Hamas oferea 10 mii de dolari și un apartament pentru fiecare ostatic capturat.

Ca răspuns la atacul din 7 octombrie, guvernul israelian a declarat pentru prima dată legea marțială în țară din 1973 și a început operațiunea „Săbiile de Fier”, care avea ca scop distrugerea completă a structurii Hamas din Fâșia Gaza.

Hamas este recunoscută la nivel internațional ca organizație teroristă, fiind astfel considerată oficial de Statele Unite, țările Uniunii Europene, Argentina, Australia, Canada, Noua Zeelandă, Marea Britanie, Republica Moldova, Israel și alte state. Însă, oare a putut Hamas organiza de una singură o invazie de o asemenea amploare, folosind o cantitate atât de mare de armament? Bineînțeles că nu.

Nu doar în Israel, ci și în întreaga lume se cunoaște cine este principalul organizator al atacului din 7 octombrie: Iranul. Această țară finanțează, înarmează și antrenează Hamas, fiind astfel responsabilă pentru toate acțiunile extremiste ale acestei grupări. Începând cu 7 octombrie, Israelul a fost supus atacurilor nu doar din partea Hamas, ci și din partea altor formațiuni teroriste finanțate și susținute de Iran, precum Jihadul Islamic, Hezbollah, Corpul Gărzii Revoluționare Islamice și rebelii Houthi din Yemen. În ultimele șase luni, Iranul nu s-a mai ascuns în spatele aliaților săi, ci a decis să atace direct Israelul. În seara zilei de 13 aprilie 2024, Iranul a lansat un atac fără precedent direct asupra Israelului, trimițând peste 300 de drone și rachete spre Israel. 99% dintre aceste rachete au fost interceptate de forțele armate ale Israelului și de o coaliție internațională care include Statele Unite, Franța, Marea Britanie și Iordania.

Totuși, marți, 1 octombrie, rachetele iraniene au lovit Israelul pentru a doua oară în șase luni, și la o scară mai mare. Armata israeliană (IDF) a raportat marți în jurul orei 19:30 despre un atac masiv cu rachete lansate din Iran în direcția Israelului. S-a declarat alertă aeriană pe tot teritoriul țării. După aproximativ o oră, IDF a anunțat sfârșitul atacului, menționând că acesta s-a încheiat. De această dată, Iranul a lansat câteva sute de rachete. Purtătorul de cuvânt al IDF, Daniel Hagari, a declarat că o parte din rachete au fost interceptate, însă „au fost și lovituri directe”. Unele rachete au atins orașe, iar rapoarte despre explozii au venit din zonele Negev (sudul țării) și Sharon (centru). Jerusalem Post a raportat despre explozii în localitățile Dimona, Nabatim, Hura, Hod HaSharon, Beersheba, Rishon LeZion. A fost înregistrată o victimă: un palestinian a fost ucis în Fâșia Gaza. Conform serviciului de ambulanță Magen David Adom, doi oameni au fost răniți de schije în Tel Aviv, iar în toată țara au fost raportate răni ușoare.

Fără îndoială, după noile lovituri directe cu rachete din partea Iranului împotriva Israelului va urma un răspuns puternic din partea acestuia și o escaladare a situației internaționale nu doar în Orientul Mijlociu, ci și la nivel global.

Ar fi fost posibil să se evite aceste evenimente? Da, ar fi fost posibil, dacă comunitatea internațională ar fi acționat ca un front unit și ar fi condamnat crimele comise de Hamas pe 7 octombrie. Masacrul din 7 octombrie, organizat de Hamas, demonstrează o cruzime de neimaginat în secolul XXI și constituie o crimă împotriva umanității. Totuși, la un an după acest masacru, o mare parte din comunitatea internațională încă tace în legătură cu aceste acte de terorism revoltătoare.

Țările din Uniunea Europeană, Ucraina, Kazahstan, India, Singapore, Japonia, în total 44 de țări, au condamnat Hamas pentru crimele în masă și crimele de război, numindu-le acte de terorism. Aproximativ 20 de țări au susținut dreptul Israelului de a se apăra. Însă aproape toate țările arabe și musulmane, dimpotrivă, au dat vina pe Israel, afirmând că rădăcina conflictului constă în ocuparea teritoriilor palestiniene de către Israel.

După începutul operațiunii armatei israeliene în Fâșia Gaza, activitatea ONU a fost concentrată pe situația din Palestina, în timp ce evenimentele premergătoare – atacul Hamas – au fost în mod deliberat lăsate în umbră. Conform serviciilor secrete israeliene, 13 angajați ai Agenției ONU pentru Ajutorarea Refugiaților din Fâșia Gaza (UNRWA) au avut legături cu atacul Hamas. Dintre aceștia, 10 erau membri activi ai Hamas, iar 2 membri ai Jihadului Islamic Palestinian. Au fost prezentate dovezi conform cărora 6 angajați UNRWA au participat direct la atac, 4 au fost implicați în răpirea israelienilor, iar unul a oferit suport logistic. După începerea operațiunii militare, Israelul a acuzat oficial Hamas că folosește clădiri ale ONU din Gaza ca ascunzători. Purtătorul de cuvânt al Secretarului General al ONU, Stéphane Dujarric, a declarat că ONU nu a primit astfel de informații de la serviciile secrete. Agenția a promis să inițieze o anchetă, dar a concediat preventiv angajații suspecți.

Astăzi, în ceea ce privește conflictul israelo-palestinian și conflictul israelo-iranian, nu poate și nu ar trebui să existe indiferenți – fie că sunt țări, grupuri sociale, opinii publice sau indivizi. Omenirea se află în pragul unei noi testări a unei lecții esențiale din istoria secolului al XX-lea. Lecția precedentă de o asemenea amploare a avut loc acum 80-90 de ani – premisele și declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, fascismul, Holocaustul. Și din nou, la fel ca atunci, vedem decizii miope și greșite.

Astăzi, amenințarea terorismului global (care nu se limitează doar la anumite țări) nu mai poate fi ignorată. Aceleași forțe care au lovit Israelul pe 7 octombrie 2023 reprezintă o amenințare pentru întreaga lume civilizată, democratică și pur și simplu stabilă. Mai mult decât atât, ele reprezintă o amenințare chiar și pentru țările musulmane și, cu siguranță, pentru acele țări care, din motive politice, susțin în prezent Hamas. După cum demonstrează numeroasele atacuri teroriste din întreaga lume, chiar dacă fiecare atac diferă de celelalte, toate au trăsături comune cu atacul din 7 octombrie: toate au inclus acte de violență teroristă la scară largă împotriva civililor, cu intenția de a provoca teamă maximă, moartea oamenilor și perturbarea vieții cotidiene. În acest sens, putem reaminti atacurile de la Paris din 2015 (130 de morți și sute de răniți), atentatele din Spania din 2004 și 2017 (sute de morți și mii de răniți), cele din Anglia din 2005 și 2017 (aproximativ 100 de morți și mii de răniți), atacul din Mumbai, India, când un grup de teroriști a ucis 166 de persoane în patru zile, și alte cazuri similare.

Susținerea forțelor răului în conflictul din Orientul Mijlociu nu duce doar la o creștere accelerată și incontrolabilă a tensiunii internaționale, ci și la un conflict global, în care, spre deosebire de al Doilea Război Mondial, probabil nu vor exista învingători. Stindardul ideologic al numeroșilor dușmani ai Israelului este „antisemitismul sălbatic și învechit”, mascat de ideea veche a „amenințării sioniste”. Luptătorii Hamas au trecut deja de la pură teorie și ideologie la practică – practica genocidului, a Holocaustului. După cum arată lecțiile istoriei, genocidul evreilor, Holocaustul, merge mână în mână cu o criză globală.

Astăzi, popoarele și țările lumii au încă posibilitatea de a face o alegere – să oprească agresiunea împotriva Israelului, să înceteze sprijinul pentru Hamas și aliații săi. Pentru evreii din întreaga lume și pentru israelieni, nu mai există alegere: ei nu doar că au dreptul de a se apăra, dar, mai mult decât atât, nu au dreptul să nu apere Israelul. Israelul este singurul apărător autentic al evreilor din lume, acum și pentru toate timpurile.

photo credit: thejc.com

Cândva, după distrugerea celui de-al Doilea Templu, evreii au părăsit Țara Israelului și s-au risipit pe pământurile lumii, purtând cu ei o soartă amară. Astăzi, statul modern Israel este simbolic al Treilea Templu. El trebuie apărat și păstrat, altfel consecințele sunt bine cunoscute. Aceasta este o lecție a istoriei nu doar pentru evrei, ci pentru întreaga omenire.