Participanții au dezbătut cele mai bune practici din diverse domenii, inclusiv reflectarea istoriei Holocaustului în spațiul muzeal, și posibilitatea utilizării inteligenței artificiale ca instrument educațional pentru a combate negarea și distorsionarea Holocaustului. De asemenea, au fost analizate eforturile naționale de combatere a antisemitismului în diferite țări, subliniindu-se că situația s-a agravat semnificativ după atacurile Hamas asupra Israelului, ceea ce a dus la un val fără precedent de amenințări la adresa membrilor comunităților evreiești.
Una dintre sesiuni a fost dedicată consolidării relațiilor dintre educatori și structurile de stat, evaluării realizărilor în programele educaționale și pregătirii cadrelor didactice. Participanții au primit recomandări pentru depășirea provocărilor existente în educația despre Holocaust, exemple de bune practici și o evaluare critică a eficienței acestor eforturi. Conferința a subliniat succesele în aceste domenii în România și contribuția unor instituții precum Muzeul Holocaustului din SUA și Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului (IHRA).
Discuțiile au abordat și reacția diferitelor state la creșterea incidentelor antisemite după 7 octombrie 2023, în special în ceea ce privește distorsionarea Holocaustului. Au fost analizate schimbările în abordările educaționale și evenimentele comemorative, precum și posibilitățile de cooperare între instituțiile publice, private și organizațiile comunitare pentru îmbunătățirea metodelor educaționale în acest domeniu.
Sesiunea de încheiere a rezumat discuțiile și a oferit participanților posibilitatea de a propune noi măsuri și pași următori pentru state, OSCE/ODIHR, IHRA și alte organizații.
Comunitatea Evreiască din Republica Moldova își exprimă recunoștința față de organizatori și participanții de nivel înalt, printre care trimișii speciali pentru memoria Holocaustului și combaterea antisemitismului Ellen Germain, Lord Eric Pickles, reprezentantul special al președintelui OSCE pentru combaterea antisemitismului Andrew Baker, care au vizitat anterior Moldova la invitația Comunității Evreiești și a partenerilor de dezvoltare.
Reamintim că educația despre Holocaust este obligatorie în mai multe țări, inclusiv în România, dar, din păcate, nu și în Moldova. De asemenea, majoritatea țărilor UE au elaborat și aprobat strategii naționale pentru susținerea vieții evreiești și combaterea antisemitismului. În Moldova nu există astfel de strategii, iar actualul plan de acțiuni pentru creșterea memoriei Holocaustului și combaterea xenofobiei și antisemitismului expiră în 2024.
