13 Septembrie 2024

Pentru prima dată în Moldova, Festivalul „Zilele Europene ale Culturii Evreiești”

Festivalul „Zilele Europene ale Culturii Evreiești în Moldova” a avut loc pentru prima dată în țara noastră. În perioada 8-10 septembrie, Chișinăul a devenit centrul unui eveniment național de mare amploare.

Deja de 25 de ani, începând cu anul 1999, sub egida AEPJ (Asociația Europeană pentru Conservarea și Promovarea Culturii și Patrimoniului Evreiesc), în Europa are loc anual Ziua Europeană a Culturii Evreiești – o campanie prin care, prin eforturi comune ale tuturor statelor de pe continent, se iau măsuri pentru a păstra și susține cultura evreiască. Țările europene se străduiesc să sublinieze bogăția și diversitatea patrimoniului cultural evreiesc, mai ales în contextul pierderilor suferite în timpul Holocaustului.

La fel ca în întreaga Europă, festivalul „ZILELE EUROPENE ALE CULTURII EVREIEȘTI” din Moldova contribuie fără îndoială la dialogul intercultural și respectul reciproc între toate popoarele și comunitățile etnice.

Conferința de presă

Festivalul a fost precedat de o conferință de presă organizată pe 6 septembrie 2024, cu participarea ministrului Culturii al Republicii Moldova, Sergiu Prodan, și președintelui Comunității Evreiești din Moldova, Alexandru Bilinkis. Scopul conferinței a fost să anunțe festivalul, obiectivele și activitățile planificate în cadrul acestuia. „Cultura evreiască a fost o parte a trecutului nostru și este o parte integrantă a prezentului nostru, iar pentru toți va fi benefic să descopere acest patrimoniu și să învețe din el. În plus, acesta este un prilej de a înțelege mai bine oamenii alături de care trăim în Republica Moldova”, a spus ministrul Culturii, Sergiu Prodan. „Festivalul reprezintă nu doar o oportunitate de a celebra cultura evreiască, ci și un pas important în consolidarea legăturilor interculturale și promovarea diversității. Acesta va aduce împreună oameni din diferite culturi și naționalități, facilitând crearea unui spațiu pentru cooperare și înțelegere reciprocă. Festivalul va oferi o platformă pentru explorarea și împărtășirea contribuției comunității evreiești la dezvoltarea societății moldovenești, abordând aspectele trecutului, prezentului și viziunile pentru viitor”, a menționat Alexandru Bilinkis în discursul său.

Organizatori și parteneri

Festivalul a fost organizat de Comunitatea Evreiască din Republica Moldova și Ministerul Culturii al Republicii Moldova, cu sprijinul Agenției Relațiilor Interetnice, Asociației Europene pentru Conservarea și Promovarea Culturii și Patrimoniului Evreiesc, ambasadelor Austriei și Cehiei, guvernului României, misiunii „Nativ” și Centrului Cultural Israelian. Printre partenerii proiectului s-au numărat: Centrul Studențesc Evreiesc „Hillel”, biblioteca municipală evreiască „I. Manger”, Centrul Internațional de Instruire și Formare Profesională, agenția turistică „Rakurs Tur”, hotelul „Flowers”, rețeaua de librării „Librarius” și alții.

Conferința educațională „Gesher”

Festivalul „Zilele Europene ale Culturii Evreiești în Moldova” a fost deschis în clădirea Casei Comunității Evreiești KEDEM pe 8 septembrie, cu conferința „Gesher”. Participanții au prezentat discursuri în domenii precum istoria, politologia, educația, cultura, psihologia familială, religia, tradițiile și gastronomia. În același timp, în biblioteca Manger a avut loc un program pentru copii și o expoziție de cărți. La conferință au participat mulți specialiști renumiți în domeniile lor.

Doctorul în istorie Roman Rabinovici, curatorul Muzeului Istoriei Evreilor din Orhei, a vorbit despre dezvoltarea acestui muzeu, despre exponatele sale unice, despre necesitatea modernizării expoziției și despre tendințele contemporane în domeniul muzeografiei. Lectorul a prezentat elemente ale expozițiilor de tip nou, care, în opinia sa, vor fi utile și relevante în dezvoltarea Muzeului din Orhei.

Boris Glozman, doctor în filologie și participant activ la conferințele educaționale evreiești internaționale „Limmud”, a ținut o prelegere pe tema „Interinfluențele limbii ebraice și ruse”.

Rabinul Menahem Mendel Akselrod, reprezentând tradițiile și valorile mișcării Habad ca trimis al Rebbe-lui în Moldova, a absolvit yeshiva centrală Habad 770 din New York. De-a lungul carierei sale, a ținut prelegeri la evenimente Habad în Israel și New York. El este autorul unor articole publicate în cele mai renumite publicații Habad. În cadrul conferinței, a prezentat o prelegere captivantă intitulată „De ce a creat Dumnezeu lumea? Care este scopul creației?”.

O altă prelegere interesantă a fost prezentată de doctorul Mark Siegel, președintele și directorul general al M Siegel Associates LLC și director de proiecte pentru securitate globală și sustenabilitate în cadrul programului de masterat Homeland Security la Universitatea de Stat din San Diego (SDSU), precum și profesor al programului de MBA la Universitatea de Stat din California, San Marcos (CSUSM). El este, de asemenea, președintele și directorul general al Federației Evreiești Multinaționale Americane (AMJF). Tema prelegerii a fost „Gestionarea riscurilor de antisemitism”.

O altă prelegere excelentă, cu aplicabilitate practică pentru ascultători, a fost „Sistemul educațional din Israel”. Aceasta a fost prezentată de Binyamin Hadad, master în administrație și politici publice, șeful misiunii Agenției Evreiești în Ucraina și Moldova, unde coordonează eforturile de sprijinire și conducere a comunităților evreiești în vremuri dificile. Lectorul a vorbit despre particularitățile sistemului educațional, despre abordarea Israelului față de elevii de diferite vârste și despre cerințele față de aceștia, precum și despre motivația tinerilor de a intra în universități prestigioase. Audiența a pus multe întrebări, uneori destul de provocatoare, la care au primit răspunsuri exhaustive.

Alexander Tkaciuc, cu prezentarea sa „Abordarea creativă în bucătăria evreiască. Odă forșmakului”, a adunat un public deja pasionat de subiectele discutate. Tkaciuc este un bucătar renumit, creatorul a peste 50 de restaurante în Moldova și în afara ei. El este fondatorul brandului Papagrill și al cunoscutului restaurant Meat&Seafood din capitală. Publicul, cu gura apă, a urmărit conceptele gastronomice unice și rafinamentele artei culinare prezentate.

Rabinul Daniel Muntean a ținut o discuție intitulată „Familia evreiască puternică: unde începe fericirea?”. Daniel Muntean a slujit mulți ani ca asistent al rabinului Zalman Abelski la sinagoga Agudat Israel din Chișinău, iar din 2003 și-a asumat și responsabilitatea de a reprezenta OK Kosher Certification în Moldova. În timpul conversației captivante, glumele frecvente au ajutat ascultătorii să înțeleagă mai bine întrebările serioase ridicate de rabin.

Conferința „Gesher” a continuat cu o întâlnire creativă „Despre viață, teatru și comunitate” cu Artistul Poporului din Republica Moldova, regizorul Iosif Șaț. Iosif Șaț a fost distins cu premiul „Cel mai bun regizor al anului” și a primit numeroase premii prestigioase internaționale, fiind laureat al festivalurilor teatrale internaționale din Letonia, Germania, Austria, Coreea de Sud și al festivalului „Casa Baltică” din Sankt Petersburg. Prin producțiile sale „Regele Lear”, „Livada de vișini”, „Trei surori”, „Revizorul”, „Ghetoul”, „Uitarea lui Herostrat” și „Rândunica”, a promovat semnificativ prestigiul și reputația teatrului moldovenesc pe scena mondială.

În timpul întâlnirii creative, renumitul regizor a citit poezii preferate, proză artistică, povestiri umoristice și a împărtășit amintiri amuzante din cariera sa creativă, întâlniri cu personalități culturale remarcabile din Moldova, inclusiv cu Ion Druță, și, bineînțeles, a răspuns la întrebările publicului. Seara creativă a fost încheiată cu aplauze și flori, iar publicul a ezitat să-l lase să plece.

„7 binecuvântări”

Prima zi europeană a culturii evreiești, desfășurată pe 8 septembrie, s-a încheiat cu proiecția filmului israelian „7 binecuvântări” la cinematograful „Lotianu”. Acest film a fost nominalizat oficial de Israel la premiul Oscar pentru „Cel mai bun film internațional”. Regizat de Ayelet Menachemi, filmul prezintă o captivantă poveste a unei nunți într-o familie evreiască marocană. Pelicula explorează binecuvântările tradiționale oferite în timpul ceremoniei, la recepție și pe parcursul celor șapte nopți care urmează, când, în fiecare seară, apropiații organizează festivități pentru tinerii căsătoriți.

„7 binecuvântări” îmbină magistral o poveste profundă despre furie, reconciliere și tradiții cu elemente comice, prezentând neînțelegeri amuzante între membrii familiei care vorbesc o combinație imposibilă de ebraică, arabă, franceză și franceză marocană. Filmul a fost recunoscut pe larg la ceremonia premiilor Academiei de Film din Israel (Ophirs), unde a câștigat premiul prestigios pentru „Cel mai bun film”, precum și alte nouă premii, inclusiv pentru „Cel mai bun regizor”, „Cel mai bun scenariu” și „Cea mai bună actriță”. În ultima categorie, actrița Raymonde Amsellem, care a fost și co-scenaristă a filmului, a fost onorată cu o nominalizare.

Publicul din Chișinău a primit cu multă căldură filmul, fiind profund emoționat de trăsăturile vieții evreiești din Marocul îndepărtat.

Expoziția „Artiști moldoveni de origine evreiască”

Pe 9 septembrie 2024, în cadrul festivalului „Zilele Europene ale Culturii Evreiești în Moldova”, la Muzeul Național de Istorie al Moldovei a fost inaugurată expoziția „Artiștii moldoveni de origine evreiască”. Expoziția prezintă lucrările lui Eduard Maidenberg, Mihail Bruni și Iacov Tihman.

Eduard Maidenberg, membru al Uniunii Artiștilor Plastici și al Uniunii Jurnaliștilor din Moldova, este recunoscut drept unul dintre cei mai buni designeri grafici de carte din țară. Mihail Bruni, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din 1991, a expus lucrări în Zimbabwe, Italia și România. Iacov Tihman, artist și scriitor, este și autorul romanului autobiografic „Motl-Șotken”, care a inspirat crearea filmului „Creația iubirii”.

La deschidere au luat cuvântul directorul muzeului, Eugen Sava, ministrul culturii, Sergiu Prodan, președintele Comunității Evreiești din Moldova, Alexandr Bilinkis, și alte personalități. Bilinkis le-a oferit artiștilor scrisori de mulțumire pentru contribuția lor la dezvoltarea artei moldovenești și păstrarea tradițiilor evreiești.

Expoziția este deschisă publicului în perioada 9-14 septembrie 2024.

Premiera spectacolului „Mic și-aldracu’”

Pe 9 septembrie 2024, în cadrul festivalului „Zilele Europene ale Culturii Evreiești”, la Teatrul „Mihai Eminescu” din Chișinău a avut loc premiera spectacolului „Mic și-aldracu’”, bazat pe textele satirice ale lui Ion Pribeagu. Regia și scenografia sunt semnate de Maia Morgenstern, iar coregrafia este realizată de Valentin Roșca.

Spectacolul vorbește despre dorul și singurătatea poetului cu umor, fiind totodată o comedie plină de glume, poezii și anecdote. Interpretarea dublă a actriței și dansatoarei aduce la viață versurile îndrăznețe ale lui Pribeagu, care, deși scrise acum 70 de ani, rămân relevante, reflectând problemele sociale prin prisma umorului.

Spectacolul a primit de mult timp laude din partea criticilor, inclusiv pentru dansul final emoționant, care invită publicul să-și amintească de cei care au fost alături și să nu uite prietenii. Spectacolul a durat 100 de minute și s-a încheiat cu aplauze prelungite.

Seara de muzică sefardă. Spectacolul ansamblului Milo ke Mandarini

Pe 10 septembrie, în ultima zi a festivalului „Zilele Europene ale Culturii Evreiești în Moldova”, pe scena Centrului de Cultură și Artă Ginta Latină a avut loc un concert unic de muzică sefardă pentru țara noastră. Ansamblul Milo ke Mandarini din Toledo (Spania), fondat de Carlos Ramírez și Isabel Martín, care studiază muzica tradițională mediteraneană, a încântat publicul.

Repertoriul ansamblului a inclus cântece sefarde, melodii mediteraneene și influențe iberice. Instrumentele folosite, precum lira cu roată, lauta, saz, lira cretană și tamburina, au completat performanța, în timp ce vocea solistei a cucerit sala prin claritate și expresivitate.

Spectatorii au primit cu căldură interpreții, iar aplauzele de la final s-au transformat în ovații furtunoase. Concertul a devenit un moment de referință în viața muzicală a Moldovei.

Festivalul nu doar că a oferit ocazia de a sărbători cultura evreiască, dar a reprezentat și un pas important în consolidarea legăturilor interculturale și promovarea diversității etnoculturale. Evenimentul a reunit oameni din diverse culturi și naționalități, contribuind la crearea unui spațiu de cooperare și înțelegere reciprocă. Festivalul a oferit o platformă pentru a explora contribuția comunității evreiești la dezvoltarea societății moldovenești și a propus o viziune unitară pentru întreaga societate multinațională a țării noastre. Sperăm că acest eveniment va deveni o tradiție anuală, deschizând noi perspective pentru creativitate și colaborare interculturală.