Participarea Comunității Evreiești din Republica Moldova la conferința internațională dedicată celor zece ani de la adoptarea definiției de lucru a antisemitismului de către IHRA
La 8 octombrie 2026, dr. Aliona Grossu, directoarea Comunității Evreiești din Republica Moldova, a participat la București la conferința internațională dedicată împlinirii a zece ani de la adoptarea definiției de lucru a antisemitismului de către Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului (IHRA). Evenimentul, desfășurat la Palatul Victoria, a reunit reprezentanți ai autorităților guvernamentale, ai organizațiilor internaționale, ai comunităților evreiești, diplomați, cercetători și experți în combaterea antisemitismului și a discursului instigator la ură.
În cadrul sesiunii de deschidere au intervenit Oana Gheorghiu, viceprim-ministru al României, Silviu Vexler, deputat și președinte al Federației Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, Clara Volintiru, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, și Dragoș Hotea, secretar de stat și coordonator al Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale 2024–2027 privind prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.
Dezbaterile au abordat atât contextul istoric al adoptării definiției IHRA, cât și experiențele practice acumulate în ultimul deceniu, inclusiv rolul instituțiilor publice, al educației, al cooperării internaționale și al instrumentelor digitale în identificarea și combaterea manifestărilor contemporane ale antisemitismului.
Pentru Comunitatea Evreiască din Republica Moldova, participarea la această conferință a reprezentat o oportunitate deosebit de valoroasă de a cunoaște experiența României și a partenerilor internaționali, precum și de a identifica bune practici care pot fi adaptate și aplicate în Republica Moldova, în colaborare cu autoritățile naționale și instituțiile de profil.
Un loc aparte în cadrul participării l-au ocupat întâlnirile și discuțiile profesionale purtate de dr. Aliona Grossu cu personalități de referință în domeniul cercetării Holocaustului, al combaterii antisemitismului și al reprezentării comunităților evreiești la nivel internațional.
În contextul anului 2026, care marchează 85 de ani de la începutul Holocaustului pe teritoriul actualei Republici Moldova, aceste schimburi de experiență dobândesc o semnificație aparte pentru continuarea activităților de păstrare a memoriei victimelor, promovarea adevărului istoric și educarea tinerei generații.
O importanță deosebită a avut-o și dialogul cu Silviu Vexler, deputat în Parlamentul României și președinte al Federației Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic. Discuțiile au reafirmat importanța relațiilor apropiate dintre comunitățile evreiești din România și Republica Moldova, a solidarității și a cooperării în domeniul educației, patrimoniului cultural, memoriei Holocaustului și combaterii antisemitismului.
Discuția cu prof. univ. dr. Dina Porat, profesoară în cadrul Departamentului de Istorie Evreiască al Universității din Tel Aviv, consilier academic și fost istoric-șef al Yad Vashem – Autoritatea pentru Memoria Martirilor și Eroilor Holocaustului din Israel a evidențiat importanța cercetării istorice, a documentării riguroase și a educației despre Holocaust, inclusiv posibilitățile de valorificare a experienței internaționale în proiectele educaționale și comemorative desfășurate în Republica Moldova.
Schimburile de opinii cu Mark Weitzman, director operațional al World Jewish Restitution Organization (WJRO), au oferit un cadru valoros pentru abordarea problemelor legate de memoria Holocaustului, protejarea patrimoniului evreiesc, restituirea proprietăților și responsabilitatea instituțională în raport cu nedreptățile istorice.
Totodată, discuțiile cu dr. Leon Saltiel, director pentru diplomație și reprezentant al Congresului Evreiesc Mondial (World Jewish Congress – WJC) pe lângă Organizația Națiunilor Unite la Geneva și UNESCO, au evidențiat importanța reprezentării intereselor comunităților evreiești în cadrul instituțiilor internaționale și a consolidării mecanismelor de cooperare împotriva antisemitismului.
O atenție specială a fost acordată experienței instituționale a României în prevenirea discriminării și combaterea discursului instigator la ură. În acest context, au fost relevante discuțiile cu Cătălin Raiu, vicepreședinte al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), precum și cu reprezentanții instituțiilor responsabile de implementarea politicilor publice în domeniu.
În aceeași perspectivă, a fost apreciat dialogul cu Cezar Păvălașcu, director general adjunct al Direcției Generale Relații Culte și Organizații Religioase, privind cooperarea instituțională și experiențele care ar putea contribui la consolidarea relațiilor dintre autorități și comunitățile religioase din Republica Moldova.
Un interes aparte l-a reprezentat și schimbul de experiență cu prof. univ. dr. Marius-Ioan Grec, directorul Centrului de Studii Iudaice „Academician Nicolae Cajal” din cadrul Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad.
O deosebită plăcere a constituit-o reîntâlnirea cu Excelența Sa Alexandru-Victor Micula, Ambasadorul României în Ucraina, diplomat cu o experiență importantă în domeniul combaterii antisemitismului. Înaintea misiunii diplomatice de la Kiev, acesta a exercitat, începând din 2019, atribuțiile de reprezentant cu însărcinări speciale pentru combaterea antisemitismului în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României. Experiența sa în promovarea cooperării internaționale și a politicilor de combatere a antisemitismului prezintă un interes deosebit pentru consolidarea dialogului regional.
Un alt subiect de interes l-au constituit instrumentele digitale pentru raportarea și monitorizarea incidentelor de rasism, xenofobie, antisemitism și discurs instigator la ură, inclusiv platforma Stop Racism RO. Experiența României în dezvoltarea unor mecanisme accesibile de sesizare, informare și sprijin pentru victime reprezintă un exemplu relevant pentru Republica Moldova. Strategia națională a României pentru perioada 2024–2027 prevede dezvoltarea unei platforme de acest tip, destinată inclusiv raportării incidentelor motivate de ură.
Dezbaterile din cadrul conferinței au evidențiat și provocările generate de răspândirea discursului instigator la ură în mediul online. Participanții au analizat rolul definițiilor de lucru ale IHRA privind antisemitismul și antițigănismul, responsabilitatea platformelor digitale, aplicarea legislației europene și necesitatea unei cooperări eficiente între autorități, societatea civilă și organizațiile internaționale.
Pentru Comunitatea Evreiască din Republica Moldova, experiențele prezentate la București constituie un reper important pentru dezvoltarea unor inițiative concrete în parteneriat cu instituțiile statului, în special în domeniul educației, prevenirii antisemitismului, instruirii profesionale și promovării unei culturi a respectului și toleranței.
Comunitatea Evreiască din Republica Moldova adresează sincere mulțumiri Guvernului României, Cancelariei Prim-Ministrului, Ministerului Afacerilor Externe, Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și Agenției Naționale pentru Romi pentru organizarea acestei conferințe internaționale de înalt nivel, pentru oportunitatea unui dialog substanțial și pentru deschiderea manifestată față de schimbul de experiență și dezvoltarea cooperării regionale.
Mulțumiri speciale sunt adresate domnului Dragoș Hotea, secretar de stat şi domnului Alexandru Florian director INSHR EW pentru implicarea în promovarea politicilor de prevenire și combatere a antisemitismului, precum și Ambasadei României la Chişinău pentru susținerea participării CERM la eveniment.
Conferința de la București a reconfirmat că definiția de lucru a antisemitismului adoptată de IHRA în 2016 şi aprobatã în Republica Moldova în 2019 nu reprezintă doar un reper conceptual, ci și un instrument practic pentru educație, recunoașterea manifestărilor antisemite și elaborarea politicilor publice.
Comunitatea Evreiască din Republica Moldova își reafirmă angajamentul de a continua cooperarea cu partenerii din România și cu organizațiile internaționale, pentru păstrarea memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului și promovarea unei societăți în care demnitatea umană, respectul reciproc și diversitatea culturală sunt valori fundamentale.
