Aniversarea tragediei: Pogromul de la Iași
La sfârșitul lunii iunie marcăm o tragedie de proporții istorice – sângerosul Pogrom de la Iași. Între 27 iunie și 2 iulie 1941, în orașul românesc Iași a avut loc un masacru în masă al evreilor.
Potrivit datelor administrației române, în decurs de șase zile au fost uciși cel puțin 8.000 de evrei, alți 5.000 au fost deportați din Iași în vagoane de marfă, dintre care doar 1.011 au supraviețuit. În total, în timpul evenimentelor de la Iași au murit 14.850 de evrei. Pogromul nu a izbucnit spontan, ci a fost organizat de către regimul fascist condus de Ion Antonescu, care a proclamat o „politică de purificare a națiunii române” și de epurare a țării, în primul rând de evrei. Pogromul de la Iași a fost precedat de o pregătire îndelungată. La sfârșitul anilor 1930, în România era în vigoare o legislație antisemită, aplicată oficial începând cu anul 1938 de către prim-ministrul de atunci, poetul Octavian Goga. Numele său este purtat până în prezent de o stradă din centrul „Chișinăului evreiesc”, iar bustul său se află pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică Ștefan cel Mare.
În 1940, la putere a ajuns „Garda de Fier”, care i-a lipsit complet pe evreii din România de drepturi civile. În ianuarie 1941, în timpul rebeliunii Gărzii de Fier, au avut loc pogromuri de proporții în întreaga Românie, inclusiv în București, care au durat două zile.
Ultimatumul din 28 iunie 1940, care a dus la trecerea Basarabiei de la România la URSS – perceput de unii ca un bine pentru poporul moldovean, iar de alții ca o tragedie a istoriei românești – a avut și alte consecințe istorice importante. În urma înțelegerilor româno-sovietice, până la sfârșitul anului 1940 au trecut din România în Basarabia aproximativ 149.000 de evrei români. O parte dintre ei erau originari din Basarabia, aflați temporar la studii sau la muncă în Vechiul Regat, dar cei mai mulți erau evrei care locuiau de generații în vestul Prutului. Aceștia căutau salvarea de fascism în propria lor țară, sub protecția autorităților sovietice. La acea vreme funcționa o comisie militară mixtă româno-sovietică, care documenta cazurile de moarte și răniri grave suferite de evreii români în timpul acestui transfer din România în URSS. Din păcate, mulți dintre acești evrei români care s-au refugiat în Basarabia în 1940 au fost uciși de fasciști în 1941, în timpul Holocaustului.
Pogromul de la Iași din 1941 a devenit un fel de repetiție generală pentru crimele regimului fascist comise pe teritoriul Basarabiei și Transnistriei în perioada 1941–1944. Păstrarea memoriei acestor evenimente este la fel de importantă ca și comemorarea altor episoade profund dramatice din istoria noastră.
