Pe 10 decembrie, comunitatea internațională marchează Ziua Drepturilor Omului, dată la care a fost adoptată Declarația Universală a Drepturilor Omului, unul dintre cele mai importante documente ale civilizației moderne. Această zi ne reamintește că demnitatea, egalitatea și securitatea fiecărei persoane nu sunt doar principii abstracte, ci obligații legale și morale ce necesită protecție continuă.
Pentru Comunitatea Evreiască din Republica Moldova, această zi are o semnificație specială. Combaterea antisemitismului, discriminării și denaturării adevărului istoric despre Holocaust nu reprezintă doar un aspect al trecutului, ci o necesitate în prezent.
În contextul Republicii Moldova, această zi capătă o importanță deosebită, or antisemitismul și revizionismul istoric continuă să se manifeste în declarații, materiale educaționale și dezbateri publice. Orice încercare de distorsionare a faptelor ce țin de Holocaust, de transfer a responsabilității asupra victimelor sau de justificare a crimelor regimului Antonescu subminează principiile fundamentale ale drepturilor omului și pune în pericol siguranța publică.
Situațiile recente care au implicat declarații publice ce distorsionează faptele istorice recunoscute internațional, precum și refuzul de a iniția urmărirea penală în astfel de cazuri, demonstrează că baza legală nu este întotdeauna implementată. Deși Republica Moldova a recunoscut oficial concluziile Raportului Comisiei „Elie Wiesel” și și-a asumat angajamentul de a combate negaționismul, în practică unele instituții de stat permit ca aceste încălcări să persiste. În domeniul educației unele manuale denaturează istoria Holocaustului și minimalizează responsabilitatea criminalilor de război. Reacțiile societății și ale Comunității Evreiești din Republica Moldova au accentuat importanța unui răspuns prompt și responsabil, necesar pentru a preveni înrădăcinarea unor idei periculoase și false în conștiința publică.
Practica internațională, inclusiv deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului, indică în mod clar că negarea și justificarea Holocaustului nu sunt protejate de libertatea de exprimare. Astfel de declarații constituie o formă de discurs instigator la ură, care aduce atingere demnității umane și subminează însăși fundamentele societății democratice. Prin urmare, statul are obligația nu doar de a-și reafirma angajamentul față de drepturile omului, ci și de a asigura protecția efectivă a acestora, inclusiv prin investigarea riguroasă a incidentelor ce implică negaționism și prin respectarea strictă a legislației în vigoare.
Combaterea antisemitismului nu este doar o sarcină a comunității evreiești. Ea reprezintă un indicator al maturității și rezilienței societății democratice, precum și al capacității unei țări de a-și apăra valorile și de a preveni repetarea greșelilor tragice din trecut. În prezent, cînd informația circulă foarte rapid, iar manipulările și interpretările eronate pot influența opinia publică, responsabilitatea păstrării adevărului istoric aparține instituțiilor statului, sistemului educațional, mass-mediei, liderilor de opinie și societății civile.
De Ziua Internațională a Drepturilor Omului este esențial să reamintim că protejarea memoriei Holocaustului și combaterea antisemitismului nu reprezintă o formalitate sau o problemă din trecut, ci o condiție indispensabilă pentru construirea unei societăți bazate pe respect, dreptate și demnitate umană. O poziție fermă a statului, aplicarea consecventă a legii și disponibilitatea de a răspunde prompt manifestărilor de ură constituie fundamentul care asigură securitatea fiecărei comunități și a fiecărui cetățean al Republicii Moldova.